Ca răspuns la preocupările crescânde ale societății, există o cerere emergentă de reducere a utilizării produselor de protecție a plantelor în viticultură. Această tendință se înscrie în cadrul unui efort de protejare a mediului, încurajând viticultorii să adopte practici mai durabile, care să țină cont de biodiversitate și să utilizeze resursele naturii pentru a combate dăunătorii.
Publicul, din ce în ce mai preocupat de problemele de mediu, solicită o reducere semnificativă a volumului de produse fitosanitare utilizate în viticultură. Această cerere a societății face parte din dorința de a păstra biodiversitatea și de a minimiza impactul asupra mediului. Pentru viticultori, această etapă reprezintă o oportunitate de a reduce dozele de inputuri și de a spori capacitățile naturale ale solului și ale culturilor, dar și o provocare de a reconcilia durabilitatea și productivitatea.
Bioprotecția reduce IFT și conservă potențialul de producție.
Bioprotecția explorează alternative la inputurile de sinteză. Natura dispune de arme pentru a lupta împotriva bioagresorilor viței-de-vie, cum ar fi ciupercile și moliile: extractele de urzică, coada-calului sau coaja de portocală dulce sunt bune pârghii împotriva bolilor fungice, în timp ce anumite bacterii vizează în mod specific viermii dăunători ai mugurilor în stadiul de omidă, deoarece aceștia se dezvoltă doar în tractul lor digestiv.
Aceste soluții naturale specifice contribuie la reducerea indicelui de frecvență a tratamentelor (IFT), păstrând în același timp potențialul de producție, subliniind importanța unei abordări globale pentru conservarea ecosistemelor viticole.
În același timp, utilizarea instrumentelor digitale sporește numărul de modalități de prevenire a bolilor și de reducere a dozelor de soluții de sinteză.
O mai bună gestionare a rezistenței
Bioprotecția oferă un avantaj major în ceea ce privește gestionarea rezistenței în practicile viticole. Prin adoptarea unei abordări care alternează modurile de acțiune și încorporează soluții de origine naturală, aceasta limitează semnificativ apariția rezistenței. Originea naturală a fiecărui produs utilizat garantează o producție cu risc scăzut, atât pentru utilizatori, cât și pentru mediu. În acest fel, bioprotecția se poziționează ca un răspuns responsabil și durabil, răspunzând nevoii tot mai mari de a conserva biodiversitatea, asigurând în același timp durabilitatea producției de vin.
Tranziția către practici viticole mai durabile este o provocare, dar va fi crucială dacă vrem să răspundem așteptărilor societății, păstrând în același timp veniturile producătorilor și sănătatea mediului. Bioprotecția se profilează ca o soluție promițătoare, oferind viticultorilor posibilitatea de a menține randamentele și de a minimiza impactul asupra mediului. Prin recurgerea la aceste practici inovatoare, viticultura joacă un rol esențial în construirea unui viitor mai ecologic și mai durabil.